Cum se face fundaţia la o casă
Cum se face fundaţia la o casă?
Bine se spune că poţi face o construcţie bine dar dacă te vei zgârci la fundaţie vei trage consecinţe toată viaţa. Trebuie de ştiut că articolul de mai jos nu se adresează specialiştilor, deoarece ei cunosc prea bine cum se face o fundaţie, cât mai ales beneficiarului. Tocmai de aceea exprimarea este mai simplă şi de multe ori se prezintă informaţii deja prelucrate.
Ce este fundaţia casei?
Fundaţia casei reprezintă baza unei construcţii şi care are rolul de a transmite încărcările de la nivelul suprastructurii la nivelul terenului de fundare.
Dar mai simplu, fundaţia casei este acea parte a construcţiei situată sub nivelul terenului şi care în majoritatea covârşitoare a cazurilor este realizată din beton armat, slab armat sau nearmat.
Care este adâncimea unei fundaţii?
Fundaţia se va duce la aproximativ 100-110cm în teren cel puţin, adică cu aproximativ 20cm sub cota de îngheţ şi care, în general, este la aproximativ 90cm în România. Acest lucru este necesar pentru a se evita ca să avem contactul dintre fundaţie şi teren într-o zonă care ar fi sensibilă la îngheţ-dezgheţ sau la alte acţiuni ale factorilor de mediu.
Nu se va funda pe teren de umplutură ci numai după ce s-a ajuns la terenul bun de fundare.
Există situaţii în care curtea se va sistematiza. Cota de îngheţ se va considera nu de la cota terenului natural ci de la cota terenului sistematizat.
Cam cum arată o astfel de fundaţie?
Cea mai uzuală soluţie de fundare pentru case cu regim de înălţime mic, adică maxim două niveluri, este cea formată din fundaţii continui dispuse regulat sub reţeaua de stâlpi şi/sau pereţi portanţi:
- bloc de fundaţie din beton simplu– şirul de fundaţii continui de obicei are lăţimea de 50-60cm la case; ele se dispun într-o reţea regulată la maxim 6,00m; pentru case cu maxim două niveluri se poate realiza din beton simplu, dacă nu există condiţii speciale impuse de terenul de fundare; pentru regimuri de înălţime mai mare se face armarea şi acestei componente; pentru clădiri cu regim de înălţime mai mare de 5 niveluri se impune de obicei subsol tehnic; de aici rezultă că de obicei are dimensiunea de 50x110cm sau 60x110cm; armătura pentru stâlpii suprastructurii se vor prinde încă din blocul de fundaţie, ele constituind şi legătura dintre soclu şi bloc;
- soclu din beton armat- o grindă ce se aşează continu sub blocul de fundaţie; de obicei are dimensiunea de 25x50cm sau 30x50cm; prima componentă reprezintă lăţimea, cea de a doua înălţimea şi este dată de numărul de trepte; de obicei treptele de acces în clădire vor avea maxim 15cm; grinda de fundaţie va fi armată cu 6 bare de 12mm, dacă un calcul nu impune altfel şi cu etrieri de 8mm dispuşi la aproximativ 15cm; betonarea acestei grinzi se face de obicei până la aproximativ 5cm sub placa de beton armat a pardoselii, această ultimă partea urmând a se betona împreună cu pardoseala;
- strat de umplutură cu argilă între grinzile de soclu– între grinzile de soclu se va face umplutură de argilă compactată mecanic; a nu se uita a se trage instalaţiile aferente fundaţiei, adică de sub prima pardoseală; de ce argilă? deoarece doar argila este un bun izolator împotriva apei; stratul de umplutură va avea grosimea de cel puţin 15cm;
- strat pietriş pentru ruperea capilarităţii: peste stratul de argilă se va aşeza un straz de pietris -sort, fără parte fină 7-16 sau 16-31;
- folie PVC– pentru a nu se pierde laptele de ciment;
- placă din beton armat– cu o grosime de 10cm şi armat cu plasă sudată de 4mm şi ochiuri de 100x100mm;
- trotuar de protecţie- de jur împrejurul construcţiei se va face un trotuar de protecţie cu lăţimea de 100cm, cu pantă dată către curte, slab armat cu plase sudate de 4mm-100x100mm şi beton 5cm de clasă C8/10.
Pentru betonul simplu se poate folosi C8/10, pentru cel armat(soclu şi pardoseală) C12/15. Armătura este de preferat să fie PC52 sau PC60.