Clădirile NZEB în România: definiție, criterii și implicații tehnice
Clădirile NZEB în România: definiție, criterii și implicații tehnice
Clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (NZEB – Nearly Zero-Energy Buildings) reprezintă un standard de referință în domeniul performanței energetice a construcțiilor, având ca obiectiv minimizarea consumului de energie și maximizarea utilizării surselor regenerabile. În România, acest concept este reglementat prin metodologia Mc 001-2022 și reprezintă un pilon central în strategia națională de eficiență energetică a fondului construit.
Conform definiției din metodologia menționată, o clădire NZEB este o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru funcționarea optimă a sistemelor aferente (încălzire, răcire, apă caldă de consum, ventilare, iluminat) este foarte scăzut sau aproape egal cu zero. Acest necesar este acoperit în proporție de cel puțin 30% prin energie provenită din surse regenerabile, inclusiv energie produsă la fața locului sau în proximitate, pe o rază de maximum 30 km față de coordonatele GPS ale clădirii.
Începând cu anul 2021, acest prag de 30% este aplicabil tuturor clădirilor noi cu destinație rezidențială și nerezidențială supuse autorizării. Pentru perioadele ulterioare – 2031–2040, 2041–2050 și după 2051 – nivelurile minime de acoperire cu energie regenerabilă vor fi revizuite prin hotărâre de Guvern, în funcție de evoluția tehnologică și contextul energetic național și european.
Standardul NZEB presupune respectarea unor cerințe termoenergetice stricte la nivelul anvelopei clădirii (izolație termică performantă, etanșeitate ridicată la aer, punți termice controlate) și eficiență crescută în funcționarea instalațiilor interioare. Soluțiile tehnice uzuale includ pompe de căldură, panouri fotovoltaice, ventilație cu recuperare de căldură și sisteme inteligente de management energetic.
În concluzie, clădirile NZEB nu sunt doar un obiectiv normativ, ci o condiție necesară pentru sustenabilitatea energetică a României. Implementarea lor implică o abordare integrată, care îmbină performanța termică, producția locală de energie și adaptarea la cerințele viitoare privind emisiile de carbon și consumul responsabil de resurse.